• O serie de simboluri sunt recunoscute de Dreptul Conflictelor Armate ca având un rol protector, ceea ce înseamnă că persoanele și facilitățile/ obiectele care le expun sau poartă acele simboluri sunt protejate.

• Dacă nu ești sigur că aceste simboluri sunt utilizate abuziv, trebuie să respecți protecția pe care o oferă.

• Cu toate acestea, trebuie să fii precaut în legătură cu orice tentativă de predare despre care crezi că ar putea fi falsă. Goose Green (1982) oferă un exemplu de utilizare a unui steag alb fals care a dus la moartea unui ofițer.

• Într-o eră a evoluției rapide a tehnologiilor de armament este bine de remarcat cât de important este ca sistemele inteligente să poată recunoaște încercările legitime de predare acceptate.

„Având în vedere că steagul alb este un simbol recunoscut de Dreptul Conflictelor Armate, nu este surprinzător că există clauze în dreptul internațional care prevăd atât modul de utilizare corectă a drapelului alb, cât și cea greșită,... a ataca pe cineva în timp ce flutură un steag alb este un exemplu de perfidie.”

„Motivul pentru care perfidia este văzută ca fiind atât de gravă este că subminează protecția celor care au dreptul, în mod legitim, la acea protecție… Dacă… forțele ar acționa în acest mod, atunci forțele oponente ar fi mult mai puțin probabil să creadă că afișarea unui steag alb reprezentă o dorință legitimă de a negocia și/sau de a se preda, ceea ce înseamnă că... ar fi mai puțin probabil ca soldații care și-ar exprima dorința reală de a se preda să fie luați în serios și astfel ar putea fi uciși, în ciuda dorinței lor de a înceta lupta și de a se preda.

Informații suplimentare: Locul unei acțiuni de luptă din timpul războiului din Maldive dintre Marea Britanie și Argentina din 1982.

Stephen Coleman, Military Ethics: an Introduction with Case Studies, (Oxford University Press, Oxford, 2013), p228-229, 231.